Povestea vorbei Bine v-am regăsit dragi prieteni mai vechi, mai noi și viitori! Astăzi vom continua cu o altă pildă și vă invit să-mi fiți alături. Așezați-vă comod și haideți să pornim împreună pe tărâmul cunoașterii:
Într-o bună zi, o femeie a bătut la chilia unui bătrân călugăr și l-a rugat să-i dea un sfat: - Părinte, am greșit față de cineva care mi-a încredințat un secret, iar eu nu l-am putut păstra. Cum aș putea să fac să șterg tot ce s-a întâmplat și să fie totul ca înainte? Bătrânul călugăr a privit-o în ochi pe femeie, a dat din cap a înțelegere și mângâindu-și barba albă i-a spus: - Uite fiica mea ce am să te rog să faci: Du-te acasă, ia un sac de cânepă, nici prea mare, nici prea mic, apoi mergi prin sat și ori de câte ori găsești un fulg pune-l în sac. Când e plin, vino din nou la mine! Femeia l-a privit cu speranță, i-a mulțumit și a plecat mai împăcată spre casa ei. A umblat multe zile prin sat să umple sacul cu fulgi, iar când a revenit la chilia bătrânului călugăr ochii ei luceau de speranță: - Am strâns sacul cu fulgi, părinte. Uite-l aici! Bătrânul călugăr a dat din nou din cap și i-a spus: - E bine că l-ai strâns, e semn bun, că-ți pare rău de tot ce s-a întâmplat. Acum am să te rog să mergi pe la fiecare casă din satul tău și să lași în fața porții câte un fulg, apoi să vii din nou la mine. Femeia a plecat cu sacul de fulgi în mână și, rând pe rând, a lăsat câte un fulg la fiecare poartă din satul său. Seara a adormit liniștită și împăcată că urmase întocmai sfatul bătrânului călugăr. A doua zi a alergat într-un suflet la chilia lui și cu bucurie i-a spus: - Părinte, toată ziua de ieri mi-am petrecut-o mergând pe străzile satului meu și lăsând la poarta fiecărei case câte un fulg. Am făcut exact ce mi-ai cerut. - Mai ai un ultim lucru de făcut, fiica mea. Acum du-te și strânge-i la loc în sac. Apoi vino cu ei la mine. Femeia nedumerită a plecat să facă ce-i ceruse bătrânul călugăr. A umblat ore și ore pe străzile satului, căutând fulgii la fiecare poartă. A doua zi s-a întors cu lacrimi în ochi la chilia călugărului. Ea strângea în pumn doar o mână de fulgi. - Părinte, nu i-am mai găsit! Cred că i-a luat vântul și i-a purtat în alte părți... - Desigur că i-a luat vântul și i-a purtat în alte părți, fiica mea. Așa e și cu vorba. Atunci când ai spus-o, ea nu mai e a ta, e ca un fulg ce va fi purtat de vânt. Nu mai poate fi luată înapoi…