Binev-am regăsit prieteni! Așa cum v-am promis, astăzi, în a patra duminică, când aprindem a patra lumânare de Advent, vă voi spune frumoasa lor poveste.Înainte însă, vreau să ne reamintim că tradiția coroniței de Advent a aparut acum 200 de ani în Hamburg, iar tradiția calendarului de Adventa apărut acum 100 de ani la München. Ambele tradiții ne dau două lecții foarte importante și anume: - lecția răbdării – coronița de Advent. - lectia renunțării la lăcomie – calendarul de Advent.
Și acum dragi prieteni, să începem povestea lumânărilor de Advent, poveste atât de dragă mie. Într-o zi, pe masa din biserica unui orășel micuț, patru lumânari ardeau pâlpâind în coronița de Advent. Era atâta liniște în jur, încât puteai auzi șoaptele sfârâite ale lumânărilor. Prima lumânare oftă: – Numele meu e PACE. Lumina mea luminează în întuneric, dar ce folos,oamenii nu mă vor, ei nu vor pace… Și luminița ei deveni tot mai mică,pâna ce se stinse cu totul. A doua lumânare tresări pâlpâind și șopti sfârâind: – Eu mă numesc CREDINTA, dar se pare că sunt în plus. Oamenii nu vor să audă de Dumnezeu. Nu mai are nici un sens să mă consum arzând… O adiere străbătu încăperea și lumânarea se stinse. Cu o voce abia șoptită începu să vorbească și cea de-a treia lumânare. – DRAGOSTE mi-e numele. Simt cum mi se sfârșesc toate puterile. Oamenii mă împing la o parte. Nu-și văd decât de propriile lor interese, n-au ochi pentru cei pe care ar trebui să-i iubească… Și cu o ultimă pâlpâire se stinse și lumina DRAGOSTEI. Un baiețel intră atunci în biserică. Se uită la cununița de Advent, lalumânările stinse și rosti printre lacrimi: – Bine, dar lumânările ar trebui să ardă! Atunci se auzi șoapta celei de-a patra lumânari: – Nu te teme, copilaș! Câtă vreme mă vezi pe mine pâlpâind mai putemreaprinde celelalte lumânari. Numele meu este SPERANTA! Băiețelul prinse curaj, desprinse ușor SPERANTA din coronița de Advent șireaprinse cu flacăra ei PACEA, CREDINTA și DRAGOSTEA, dupa care reașezăSPERANTA la locul eiîn coroniță. Cele patru lumânări din coronița de Advent își răspândeau din nou lumina și destramară cu pâlpâirea lor Întunericul.
Dragi prieteni, vă doresc ca cele patru lunânări din coronița voastră să vă rămână mereu aprinse, iar dacă unele se vor stinge, lumina SPERANTEI să le reaprindă repede la loc.